Cât de credincioşi sunt oamenii de ştiinţă? Americanii publică primul mare studiu despre relaţia dintre cercetare şi credinţă

Primul mare studiu referitor la relaţia dintre oamenii de ştiinţă şi religie a fost publicat recent în America.einstein-curie

Cercetarea a fost realizată în Texas, la Rice University, şi urmăreşte să lămurească una dintre marile întrebări care planează asupra celebrei opoziţii: sunt toţi cei care activează în câmpul ştiinţelor exacte atei?

Elaine Howard Ecklund, coordonatoarea studiului, descrie această controversă mai degrabă drept un „război al cuvintelor alimentat de cercetători, oameni religioşi şi persoane aflate între cele două tabere”, iar rezultatele cercetării au contrazis ateismul universal al oamenilor de ştiinţă, arătând că „peste jumătate din cercetătorii din India, Italia, Taiwan şi Turcia se autodescriu ca fiind religioşi, relatează totb.ro.

Uimitor, de pildă, este că în populaţia generală din Hong Kong există de două ori mai mulţi atei convinşi (55%) decât în rândul comunităţii ştiinţifice din regiune (26%), arată autoarea. Totuşi, studiul a dovedit că cercetătorii tind să fie, în general, mai puţin religioşi decât segmentul majoritar al populaţiei.

În ceea ce priveşte conflictul dintre religie şi ştiinţă, autorii cercetării au constatat că doar o minoritate a oamenilor de ştiinţă din fiecare regiune analizată consideră că ar exista un astfel de conflict. În Marea Britanie, una dintre ţările cu tradiţie care au fost studiate, doar 32% dintre oamenii de ştiinţă au caracterizat raportul dintre religie şi ştiinţă ca fiind de natură conflictuală. 25% dintre cercetătorii de la Hong Kong, 27% din cercetătorii indieni şi 23% dintre cercetătorii taiwanezi consideră că ştiinţa şi religia pot coexista şi se pot ajuta reciproc.

Autorii au menţionat faptul că mulţi dintre cei chestionaţi au fost de părere că religia poate reglementa unele practici când vine vorba de „zonele gri” ale moralei. ”Religia oferă o orientare în acele cazuri în care oamenii ar putea fi tentaţi să o ia pe scurtătură morală pentru că vrei să publici ceva anume şi îţi spui „Oh, acest experiment nu a fost destul de bun, dar dacă îl prezint într-o anumită lumină, ar putea să fie suficient”, a dezvăluit un profesor de biologie din Marea Britanie.

Un alt profesor de ştiinţe exacte a dezvăluit că este de părere că există mai multe tipuri de ateism. „Nu am nicio problemă cu participarea la serviciul religios pentru că, de cele mai multe ori, este o manifestare culturală”, a susţinut un cercetător în domeniul fizicii care a adăugat că deseori a luat parte la slujbe pentru că fiica sa cânta în corul bisericii. „Te simţi de parcă ai admira o altă parte a culturii tale, cu toate că nu am nicio credinţă personală din punct de vedere religios. Nu mă îngrijorează deloc faptul că religia încă există undeva în lume”, a spus acesta.

Mai mult, dincolo de datele cantitative pe care le-au obţinut, ei au descoperit şi că există multe nuanţe în ceea ce priveşte percepţia oamenilor de ştiinţă asupra religiei, majoritatea dintre ei dovedindu-se toleranţi faţă de practicile, tradiţiile şi convingerile religioase ale celor din jur. „Dezbaterile pe teme religioase sunt destul de frecvente aici, mai ales pentru că toate lumea vorbeşte despre templul la care merge, despre biserica la care participă la slujbe. Deci, practic, nu este o problemă pe care să o ascundem. Pur şi simplu discutăm despre subiect. Asta pentru că în Taiwan convieţuiesc oameni de religii diferite”, a răspuns un profesor de biologie taiwanez.

În realizarea acestei cercetări, americanii de la Rice University au colectat informaţii de la un eşantion format din 9.422 de respondenţi provenind din Franţa, India, Italia, Hong Kong, Turcia, Taiwan, Marea Britanie şi SUA. Relizatorii studiului au şi călătorit personal în aceste regiuni pentru a putea obţine 609 interviuri aprofundate, definitivând astfel cel mai amplu studiu realizat vreodată referitor la relaţiile dintre credinţă şi ştiinţă. „Ştiinţa este un efort la nivel global, iar atât timp cât ştiinţa se desfăşoară la nivel mondial, trebuie să recunoaştem că linia de demarcaţie între ştiinţă şi religie este mult mai permeabilă decât consideră majoritatea oamenilor”, a conchis Ecklund.

Sursa: Gandul.info

Anunțuri

Posted on 12 Decembrie 2015, in Curiozitati, Stiinta and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 1 comentariu.

  1. Religiozitatea ca stare este una, credința în instituția religioasă, in dogme și ritualuri alta…
    Religiozitatea ca stare de grație, compasională este firească, benefică, credința înregimentată este o inepție. Tot mai mulți oameni de știință sunt astăzi religioși, iar cel mai mare om de știință cunoscut până acum(nu și recunoscut) Nikola Tesla, era profund religios.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: